Repere etnologice și ecologice în CONFLICTELE MILITARE MODERNE

REPERE ETNOLOGICE ȘI ECOLOGICE ÎN CONFLICTELE MILITARE MODERNE

(Dezbatere asupra comportamentului militar al poporului român – perspectiva etnologică, Muzeul Militar Național, București, 30 septembrie 1993)

Coautor Ilie GHEORGHE

     1. Starea de instabilitate socială și suspiciune politică are o formă ascendentă, având momente atât de explozie, cât și de recul:

rădăcinile sunt în actul devenirii sociale;

manifestările cultice și culturale, de civilizație materială și spirituală sunt elemente de reprezentare etnologică.

     2. Noțiunea de conflict militar are o componentă etnologică și evident una ecologică:

fenomenele etnice sunt deosebit de pregnante în conflictele armate;

elementele religioase au determinat cruciadele, conflictele din Asia, Marea Britanie, Orientul Apropiat și Mijlociu, Iugoslavia etc.;

legămintele, memorialele, jurămintele și angajamentele conducătorilor;

războiale așa‒zise "sfinte".

     3. Raportul dintre gradul de perfecționare a armatei și fenomenul religios:

raport direct – invers proportional ca angajare;

raport indirect – direct proporțional ca subtilitate.

     4. Nu se pot face distincții clare între cauzalitatea conflictuală actuală și cea care a determinat stări similare de‒a lungul istoriei. Se poate trage totuși o concluzie certă privind existența unor puternice influențe etnologico–religioase.

     5. Elemente ale participării totale a românilor în război:

conștiința și crezul în luptă – uneori confundate cu înseși ideea de Patrie;

credința în popor și în biserică (jurământul pentru neam și țară);

respectul pentru tradiționalitate (jertfa – dar divin; eroii – nemuritor; comandanții – cu trăsături pozitive desprinse din cele generale ale neamului; domnul – este de partea dreptății și îi veghează, îi apară pe cei care îl slujesc; strămoșii – veghează și nu trebuie tulburați).

     6. Elemente de concluzii:

conflictele etnice – pustiitoare și demobilizatoare (Armenia, Azerbaidjan, Iugoslavia, Orientul Mijlociu, Turcia, Irakul, Africa);

conflictele religioase (Marea Britanie, India, Orient, Irak);

consecințe ecologice deosebit de grave (războiul din Golf – puțurile petroliere; rezervația din Suhumi; clădirile istorice din Iugoslavia și Irak);

scenarii (Moldova, Transnistria, Găgăuzia, Iugoslavia – sârbi, croați, creștini, musulmani; România – stat multinațional; autonomie religioasă deplină; izolare culturală, civică și economică; integrare prin asimilare – nu prin dezvoltare; raportul definitoriu al drepturilor minoritare și manifestarea netolerantă a lor în zone în care sunt majoritari).