Demnitatea Armatei Române – călcată în picioare de ministrul celor 0,2%
Pentru prima dată în 20 de ani, Armata Română se confruntă cu cea mai acută lipsă de fonduri.
Toate guvernele din 1990 până în prezent, toţi miniştrii apărării din această perioadă au încercat să crească nivelul de trai al militarilor, să ia măsuri care să nu afecteze veniturile acestora, să respecte valoarea muncii şi sacrificiile pe care militarii le fac.
Iată însă că actualul Guvern Boc şi ministrul Mihai Stănişoară adoptă măsuri care provoacă haos în Armată, care afectează veniturile militarilor şi angajaţilor civili din Ministerul Apărării Naţionale.
Actualii guvernanţi profită de faptul că în Armată nu se pot organiza sindicate şi astfel nemulţumirile nu reuşesc să răzbată dincolo de porţile unităţilor militare.
Politica fiscală aberantă a Guvernului Boc a ajuns, iată, să afecteze şi Armata Română, o instituţie model şi un reper pentru societatea românească.
Indiferent de guvernele şi miniştrii care i-au condus destinele, Armata a reprezentat acel ambasador al României, care ne-a reprezentat cu cinste peste hotare şi care a contribuit într-o bună măsură la succesul integrării în NATO şi UE al României.
Premierul Boc, ministrul finanţelor publice Pogea şi mai ales ministrul apărării Mihai Stănişoară calcă astăzi în picioare demnitatea militarului român şi aplică o adevărată curbă de sacrificiu în Armată.
Ministrul Stănişoară a reuşit performanţa tristă ca în timpul mandatului său militarilor să li se reducă veniturile, fără nici o înştiinţare prealabilă. Fiecare angajat al MApN, militar sau civil, are de întreţinut o familie, are obligaţii financiare pe care şi le planifică de la o lună la alta, ca orice salariat.
V-aţi gândit domnule ministru Stănişoară câte necazuri şi privaţiuni aţi provocat în viaţa celor pe care, din păcate, îi conduceţi?
Dacă aţi ieşi din frumosul birou de la etajul 1 al ministerului şi aţi trece pe la unităţile militare poate v-ar ajunge la ureche strigătele de nemulţumire şi disperare ale celor care poartă uniforma Armatei Române şi de care dumneavoastră vă bateţi joc.
Când alţi colegi din cabinetul Boc protestau public împotriva rectificării bugetare propuse pentru instituţiile pe care le conduc, dumneavoastră aţi tăcut.
Nu v-a deranjat faptul că se aruncă pe fereastră fonduri publice pe proiecte extravagante la ministerul turismului sau al comunicaţiilor.
În mod laş aţi preferat să nu scoateţi nici o vorbă în apărarea ministerului pe care aţi fost desemnat să îl conduceţi.
În situaţia aberantă la care s-a ajuns probabil că ar fi util pentru Armată să apelaţi la doamna ministru Elena Udrea să renunţe la o parte din fondurile alocate ministerului său în folosul MApN, fiindcă dumneaei, ca doctorand în ştiinţe militare probabil că ar înţelege gravitatea situaţiei din Armată.
Apelăm la această moţiune simplă pe domeniul apărării pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa situaţiei disperate din MApN.
Nu avem dreptul să ignorăm ceea ce se întâmplă cu Armata Română.
În fapt, motivele care ne-au determinat să iniţiem această moţiune sunt următoarele:
1. Lipsa de viziune politică privind gestionarea problemelor complexe ale apărării, cu efecte nefaste pe termen mediu şi lung în îndeplinirea cerinţelor asumate de România în calitate de membru NATO şi UE.
2. Subfinanţarea apărării, accentuată de recent adoptata Ordonanţă de Urgenţă nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 ce pune în pericol reformele din acest domeniu şi anume:
a. consolidarea şi dezvoltarea capabilităţilor operaţionale ale forţelor armate şi respectarea întocmai a angajamentelor luate în cadrul NATO, UE sau în cadrul coaliţiilor unde acţionăm.
b. procesul de înzestrare şi achiziţie conform concepţiei de înzestrare a armatei române.
c. capacitatea de îndeplinire a misiunilor în format aliat prin reducerea intensităţii şi ritmului procesului de instruire a trupelor şi mentenanţei echipamentelor militare
d. atractivitatea carierei militare pe piaţa forţei de muncă, ceea ce generează premisele accesului la o resursă umană calitativ inferioară, din punct de vedere fizic şi psihic, celei care părăseşte sistemul
e. misiuni pe care le desfăşurăm în teatre de operaţii, la cele de contracarare a fenomenului terorist şi la cele de stabilizare şi reconstrucţie.
Constituţia, un text ce uneori s-a dovedit a fi prea strâmt, ne spune că Preşedintele României este comandantul forţelor armate, o calitate ce ar trebui să ne arate ceva mai mult decât declaratul interes pentru Armată.
Ni s-a spus că programele vitale ale Armatei, programele strategice nu vor fi oprite. Privind semeţ de pe-un catarg imaginar ni s-a mai spus că criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a armatei.
A vrut guvern şi i s-a dat. A vrut ministru şi i s-a dat. Avem ministru ce ne spune la învestire că este o „întâmplare nefericită faptul” că domeniul apărării este ultimul capitol al Programului de guvernare, recunoscând totodată că, în fapt, nu există un capitol dedicat apărării ci doar unul dedicat securităţii naţionale.
Am putea spune că acest guvern PD-L+PSD este o întâmplare nefericită, guvern ce nu a găsit util în angajamentul său de bună guvernare a României şi implicit a noastră a tuturor, să facă nici o referire distinctă la domeniul apărării naţionale.
Toate guvernele din 1990 până în prezent, toţi miniştrii apărării din această perioadă au încercat să crească nivelul de trai al militarilor, să ia măsuri care să nu afecteze veniturile acestora, să respecte valoarea muncii şi sacrificiile pe care militarii le fac.
Iată însă că actualul Guvern Boc şi ministrul Mihai Stănişoară adoptă măsuri care provoacă haos în Armată, care afectează veniturile militarilor şi angajaţilor civili din Ministerul Apărării Naţionale.
Actualii guvernanţi profită de faptul că în Armată nu se pot organiza sindicate şi astfel nemulţumirile nu reuşesc să răzbată dincolo de porţile unităţilor militare.
Politica fiscală aberantă a Guvernului Boc a ajuns, iată, să afecteze şi Armata Română, o instituţie model şi un reper pentru societatea românească.
Indiferent de guvernele şi miniştrii care i-au condus destinele, Armata a reprezentat acel ambasador al României, care ne-a reprezentat cu cinste peste hotare şi care a contribuit într-o bună măsură la succesul integrării în NATO şi UE al României.
Premierul Boc, ministrul finanţelor publice Pogea şi mai ales ministrul apărării Mihai Stănişoară calcă astăzi în picioare demnitatea militarului român şi aplică o adevărată curbă de sacrificiu în Armată.
Ministrul Stănişoară a reuşit performanţa tristă ca în timpul mandatului său militarilor să li se reducă veniturile, fără nici o înştiinţare prealabilă. Fiecare angajat al MApN, militar sau civil, are de întreţinut o familie, are obligaţii financiare pe care şi le planifică de la o lună la alta, ca orice salariat.
V-aţi gândit domnule ministru Stănişoară câte necazuri şi privaţiuni aţi provocat în viaţa celor pe care, din păcate, îi conduceţi?
Dacă aţi ieşi din frumosul birou de la etajul 1 al ministerului şi aţi trece pe la unităţile militare poate v-ar ajunge la ureche strigătele de nemulţumire şi disperare ale celor care poartă uniforma Armatei Române şi de care dumneavoastră vă bateţi joc.
Când alţi colegi din cabinetul Boc protestau public împotriva rectificării bugetare propuse pentru instituţiile pe care le conduc, dumneavoastră aţi tăcut.
Nu v-a deranjat faptul că se aruncă pe fereastră fonduri publice pe proiecte extravagante la ministerul turismului sau al comunicaţiilor.
În mod laş aţi preferat să nu scoateţi nici o vorbă în apărarea ministerului pe care aţi fost desemnat să îl conduceţi.
În situaţia aberantă la care s-a ajuns probabil că ar fi util pentru Armată să apelaţi la doamna ministru Elena Udrea să renunţe la o parte din fondurile alocate ministerului său în folosul MApN, fiindcă dumneaei, ca doctorand în ştiinţe militare probabil că ar înţelege gravitatea situaţiei din Armată.
Apelăm la această moţiune simplă pe domeniul apărării pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa situaţiei disperate din MApN.
Nu avem dreptul să ignorăm ceea ce se întâmplă cu Armata Română.
În fapt, motivele care ne-au determinat să iniţiem această moţiune sunt următoarele:
1. Lipsa de viziune politică privind gestionarea problemelor complexe ale apărării, cu efecte nefaste pe termen mediu şi lung în îndeplinirea cerinţelor asumate de România în calitate de membru NATO şi UE.
2. Subfinanţarea apărării, accentuată de recent adoptata Ordonanţă de Urgenţă nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 ce pune în pericol reformele din acest domeniu şi anume:
a. consolidarea şi dezvoltarea capabilităţilor operaţionale ale forţelor armate şi respectarea întocmai a angajamentelor luate în cadrul NATO, UE sau în cadrul coaliţiilor unde acţionăm.
b. procesul de înzestrare şi achiziţie conform concepţiei de înzestrare a armatei române.
c. capacitatea de îndeplinire a misiunilor în format aliat prin reducerea intensităţii şi ritmului procesului de instruire a trupelor şi mentenanţei echipamentelor militare
d. atractivitatea carierei militare pe piaţa forţei de muncă, ceea ce generează premisele accesului la o resursă umană calitativ inferioară, din punct de vedere fizic şi psihic, celei care părăseşte sistemul
e. misiuni pe care le desfăşurăm în teatre de operaţii, la cele de contracarare a fenomenului terorist şi la cele de stabilizare şi reconstrucţie.
Constituţia, un text ce uneori s-a dovedit a fi prea strâmt, ne spune că Preşedintele României este comandantul forţelor armate, o calitate ce ar trebui să ne arate ceva mai mult decât declaratul interes pentru Armată.
Ni s-a spus că programele vitale ale Armatei, programele strategice nu vor fi oprite. Privind semeţ de pe-un catarg imaginar ni s-a mai spus că criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a armatei.
A vrut guvern şi i s-a dat. A vrut ministru şi i s-a dat. Avem ministru ce ne spune la învestire că este o „întâmplare nefericită faptul” că domeniul apărării este ultimul capitol al Programului de guvernare, recunoscând totodată că, în fapt, nu există un capitol dedicat apărării ci doar unul dedicat securităţii naţionale.
Am putea spune că acest guvern PD-L+PSD este o întâmplare nefericită, guvern ce nu a găsit util în angajamentul său de bună guvernare a României şi implicit a noastră a tuturor, să facă nici o referire distinctă la domeniul apărării naţionale.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Am aşteptat îndelung ca, după învestirea sa Preşedinte al României, domnul Traian Băsescu să îşi respecte întocmai obligaţiile legale, acelea privind planificarea apărării, ce statuează drept principale documente care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional Strategia naţională de apărare şi Programul de guvernare.
Responsabilitatea Preşedintelui României este legată atât de documentele şi Strategiile implicate în domeniul apărării dar şi de mijloacele de punere în practică şi realizare a acestora.
Strategia de securitate naţională a României spune că securitatea naţională şi prosperitatea sunt termenii inseparabili ai aceleiaşi ecuaţii a cărei rezolvare nu poate fi decât rezultanta majoră a unui proces complex.
Ce nu a reuşit să ne lămurească Strategia este răspunsul la întrebarea, la cine se referă prosperitatea? Cât timp ministrul apărării are timp doar de parade şi onoruri militare şi stă ascuns prin minister sperând că problemele militarilor vor dispărea de la sine, la cine se referă prosperitatea? Credem noi că nu la militari.
Responsabilitatea Preşedintelui României este legată atât de documentele şi Strategiile implicate în domeniul apărării dar şi de mijloacele de punere în practică şi realizare a acestora.
Strategia de securitate naţională a României spune că securitatea naţională şi prosperitatea sunt termenii inseparabili ai aceleiaşi ecuaţii a cărei rezolvare nu poate fi decât rezultanta majoră a unui proces complex.
Ce nu a reuşit să ne lămurească Strategia este răspunsul la întrebarea, la cine se referă prosperitatea? Cât timp ministrul apărării are timp doar de parade şi onoruri militare şi stă ascuns prin minister sperând că problemele militarilor vor dispărea de la sine, la cine se referă prosperitatea? Credem noi că nu la militari.
BUGET
La investirea sa în funcţia de ministru, domnul Stănişoară atât de greu încercat de sentimentul de satisfacţie personală, ne spunea că bugetul apărării este de 2 % din PIB şi că acesta poate ajunge la 2,38 % din PIB pe proiecte concrete.
Incapabil de respectarea angajamentelor asumate de România şi în ciuda marii responsabilităţi asumate de ministrul apărării, Guvernul PD-L+PSD a redus bugetul Armatei, prin OUG nr.34/2009 de la 7.391.679.000 lei la 6.695.255.000 lei, adică la aproape 1,3 % din PIB.
Cu toate acestea, ministrul apărării, la dezbaterea în Parlament a OUG nr. 34/2009 a susţinut respingerea propunerii Partidului Naţional Liberal ce permitea Armatei să poată încheia angajamente legale peste limita creditelor bugetare aprobate prin buget iar cheltuielile legate de participarea forţelor armate române la operaţiunile în străinătate sub egida ONU, OSCE, NATO, Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliţii multinaţionale să fie suportate din alte fonduri guvernamentale, fapt ce ar fi condus la scăderea presiunii pe bugetul de cheltuieli de personal al Armatei.
Ministerul Apărării Naţionale a cheltuit în numai 4 luni 2.589.290.278 lei din totalul bugetului aprobat după rectificare, adică 6.6955.489 lei. În actualul regim de cheltuieli. MApN riscă să se confrunte astfel cu o lipsă de fonduri care, să facă, spre exemplu, imposibilă plata cheltuielilor de personal pe luna decembrie.
Acum când lipsa de fonduri îşi spune cuvântul ministrul a decis reducerea soldelor cu 20-25% prin tăierea a două sporuri, sporul de radiaţii şi cel de confidenţialitate, şi afectarea a peste 90% din personalul Ministerului Apărării Naţionale.
S-a ajuns la situaţia aberantă ca până şi ofiţerii din Direcţia Generală de Informaţii a Apărării să nu mai primească sporul de confidenţialitate, deşi prin natura activităţii lor, lucrează chiar cu asemenea tip de informaţii.
Confuzia ministrului şi lipsa sa de soluţii este dovedită şi de declaraţiile sale de la recenta sa audiere în Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor pe tema efectelor rectificării bugetare. Deşi afirma că sporurile respective nu sunt tăiate ci sunt doar amânate la plată, în fraza următoare spune că nu are de gând să mai taie şi alte sporuri.
Actele de comandament cu caracter militar sunt în marea lor majoritate supuse prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pe cale de consecinţă fac obiectul sporului de confidenţialitate. Să înţelegem oare că ministrul, dacă nu se mai achită sporul de confidenţialitate, doreşte ca să nu se mai dea ori primească ordine în Armată?
Nu în ultimul rând, la audierea sa în calitate de candidat la funcţia de ministru al apărării naţionale, domnul Stănişoară susţinea, legat de eventualele limitări cauzate de criza financiară mondială, că va avea la minister un proces de optimizare a bugetării, a programării activităţii, în aşa fel încât timpul de reacţie la anumite constrângeri să fie foarte rapid şi să poată prevedea aceste constrângeri.
Faţă de aceste declaraţii triumfaliste considerăm că ministrul nu numai că nu a reuşit optimizarea bugetării şi programarea activităţii ci a bulversat cu măsuri viscerale întreaga Armată.
Incapabil de respectarea angajamentelor asumate de România şi în ciuda marii responsabilităţi asumate de ministrul apărării, Guvernul PD-L+PSD a redus bugetul Armatei, prin OUG nr.34/2009 de la 7.391.679.000 lei la 6.695.255.000 lei, adică la aproape 1,3 % din PIB.
Cu toate acestea, ministrul apărării, la dezbaterea în Parlament a OUG nr. 34/2009 a susţinut respingerea propunerii Partidului Naţional Liberal ce permitea Armatei să poată încheia angajamente legale peste limita creditelor bugetare aprobate prin buget iar cheltuielile legate de participarea forţelor armate române la operaţiunile în străinătate sub egida ONU, OSCE, NATO, Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliţii multinaţionale să fie suportate din alte fonduri guvernamentale, fapt ce ar fi condus la scăderea presiunii pe bugetul de cheltuieli de personal al Armatei.
Ministerul Apărării Naţionale a cheltuit în numai 4 luni 2.589.290.278 lei din totalul bugetului aprobat după rectificare, adică 6.6955.489 lei. În actualul regim de cheltuieli. MApN riscă să se confrunte astfel cu o lipsă de fonduri care, să facă, spre exemplu, imposibilă plata cheltuielilor de personal pe luna decembrie.
Acum când lipsa de fonduri îşi spune cuvântul ministrul a decis reducerea soldelor cu 20-25% prin tăierea a două sporuri, sporul de radiaţii şi cel de confidenţialitate, şi afectarea a peste 90% din personalul Ministerului Apărării Naţionale.
S-a ajuns la situaţia aberantă ca până şi ofiţerii din Direcţia Generală de Informaţii a Apărării să nu mai primească sporul de confidenţialitate, deşi prin natura activităţii lor, lucrează chiar cu asemenea tip de informaţii.
Confuzia ministrului şi lipsa sa de soluţii este dovedită şi de declaraţiile sale de la recenta sa audiere în Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor pe tema efectelor rectificării bugetare. Deşi afirma că sporurile respective nu sunt tăiate ci sunt doar amânate la plată, în fraza următoare spune că nu are de gând să mai taie şi alte sporuri.
Actele de comandament cu caracter militar sunt în marea lor majoritate supuse prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pe cale de consecinţă fac obiectul sporului de confidenţialitate. Să înţelegem oare că ministrul, dacă nu se mai achită sporul de confidenţialitate, doreşte ca să nu se mai dea ori primească ordine în Armată?
Nu în ultimul rând, la audierea sa în calitate de candidat la funcţia de ministru al apărării naţionale, domnul Stănişoară susţinea, legat de eventualele limitări cauzate de criza financiară mondială, că va avea la minister un proces de optimizare a bugetării, a programării activităţii, în aşa fel încât timpul de reacţie la anumite constrângeri să fie foarte rapid şi să poată prevedea aceste constrângeri.
Faţă de aceste declaraţii triumfaliste considerăm că ministrul nu numai că nu a reuşit optimizarea bugetării şi programarea activităţii ci a bulversat cu măsuri viscerale întreaga Armată.
ÎNZESTRARE
Cât timp, din punct de vedere al duratei de viaţă, peste 85% din echipamentele aflate în dotarea Armatei au resursa depăşită, reducerea bugetului nu face altceva decât mai lege o piatră de moară de gâtul României în parcursul său ca membru NATO şi UE.
Ministrul apărării susţinea chiar că sunt în derulare sau iniţiere programe majore de achiziţii, care au în vedere modernizarea unor capacităţi existente sau dezvoltarea de capacităţi noi uitând probabil că trebuie să ceară aprobarea comandatului forţelor armate.
Deşi există o Strategie de înzestrare a Armatei României, adoptată în şedinţa CSAT din 28 aprilie 2009, document care reprezintă baza pentru elaborarea planului de înzestrare a Armatei şi a programelor multianuale, la ultima şedinţă CSAT nu s-a reuşit aprobarea Planul de înzestrare a Armatei României pe termen scurt şi mediu 2010–2015, indecizia Guvernului PD-L+PSD prelungeşte nepermis de mult starea de incertitudine ce planează asupra programelor majore de înzestrare.
Deşi la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2008, ministrul susţinea sus şi tare că modernizarea avionului şcoală şi de antrenament IAR-99 se află pe lista de priorităţi a ministerului, constatăm că s-a renunţat subit la contractul cu Avioane Craiova, fapt ce are implicaţii negative şi asupra industriei de apărare.
Referitor tot la forţele aeriene constatăm cu neplăcută surprindere faptul că nici până în acest moment nu s-a luat nici o decizie privitor la avionul multirol, în contextul apropiatei epuizări a resursei de zbor pentru aeronavele MIG-21 Lancer.
Aşa cum nu înţelegem schimbarea şefului forţelor aeriene printr-un tertip penibil, acela al aşa-numitului furt al armelor de la Ciorogârla, nu înţelegem nici această tergiversare a demarării atât de aşteptatului de către militari a unui program de înzestrare cu aeronave multirol.
Nu am resimţit nici o preocupare din partea ministrului privitor la apărarea antiaeriană a teritoriului, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană cu rază medie şi mare ce ar trebui să înlocuiască până cel mai târziu în 2010 - 2012, sistemele uzate fizic şi moral, VOLHOV şi S-60.
Dar întrecându-le pe toate am aflat cu stupoare că la nivelul Departamentului de armamente se derulează activităţi specifice derulării programului corvetei multifuncţionale din programul marinei, concomitent cu modernizarea fregatelor deja existente în dotare.
Nu ştie domnul ministru că prioritatea noastră ca ţară sunt forţele operaţionale destinate NATO, care aparţin forţelor terestre? S-au terminat oare achiziţiile pentru asigurarea protecţiei forţelor terestre, a personalului care participă la operaţii în teatrele externe?
Îl reamintim domnului ministru că nu va depăşi cu greu câştigata notorietate de 0,2 % dacă va sta pe puntea navelor sale alături de vajnicii săi marinari de apă dulce.
"Nu au fost alocaţi prin Bugetul de stat, dar Ordonanţa nr.111/2007 dă posibilitatea ca înzestrarea să se facă în afara Bugetului, din credite atrase. Pentru că aici se află toată conducerea Armatei, vreau să ştiţi că vă cer să utilizaţi facilităţile din Ordonanţa nr.111/2007 şi să declanşaţi măcar unul din cele şapte programe strategice ale Armatei.", spunea anul acesta preşedintele Băsescu.
La audierea sa pentru investire dl. Stănişoară ne spunea că avem 6 programe de importanţă strategică.
Şi această abordare, cu un număr diferit prezentat aferent programelor strategice, dovedeşte confuzia existentă printre cei ce trebuie să decidă asupra viitorului înzestrării Armatei.
Ministrul apărării susţinea chiar că sunt în derulare sau iniţiere programe majore de achiziţii, care au în vedere modernizarea unor capacităţi existente sau dezvoltarea de capacităţi noi uitând probabil că trebuie să ceară aprobarea comandatului forţelor armate.
Deşi există o Strategie de înzestrare a Armatei României, adoptată în şedinţa CSAT din 28 aprilie 2009, document care reprezintă baza pentru elaborarea planului de înzestrare a Armatei şi a programelor multianuale, la ultima şedinţă CSAT nu s-a reuşit aprobarea Planul de înzestrare a Armatei României pe termen scurt şi mediu 2010–2015, indecizia Guvernului PD-L+PSD prelungeşte nepermis de mult starea de incertitudine ce planează asupra programelor majore de înzestrare.
Deşi la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2008, ministrul susţinea sus şi tare că modernizarea avionului şcoală şi de antrenament IAR-99 se află pe lista de priorităţi a ministerului, constatăm că s-a renunţat subit la contractul cu Avioane Craiova, fapt ce are implicaţii negative şi asupra industriei de apărare.
Referitor tot la forţele aeriene constatăm cu neplăcută surprindere faptul că nici până în acest moment nu s-a luat nici o decizie privitor la avionul multirol, în contextul apropiatei epuizări a resursei de zbor pentru aeronavele MIG-21 Lancer.
Aşa cum nu înţelegem schimbarea şefului forţelor aeriene printr-un tertip penibil, acela al aşa-numitului furt al armelor de la Ciorogârla, nu înţelegem nici această tergiversare a demarării atât de aşteptatului de către militari a unui program de înzestrare cu aeronave multirol.
Nu am resimţit nici o preocupare din partea ministrului privitor la apărarea antiaeriană a teritoriului, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană cu rază medie şi mare ce ar trebui să înlocuiască până cel mai târziu în 2010 - 2012, sistemele uzate fizic şi moral, VOLHOV şi S-60.
Dar întrecându-le pe toate am aflat cu stupoare că la nivelul Departamentului de armamente se derulează activităţi specifice derulării programului corvetei multifuncţionale din programul marinei, concomitent cu modernizarea fregatelor deja existente în dotare.
Nu ştie domnul ministru că prioritatea noastră ca ţară sunt forţele operaţionale destinate NATO, care aparţin forţelor terestre? S-au terminat oare achiziţiile pentru asigurarea protecţiei forţelor terestre, a personalului care participă la operaţii în teatrele externe?
Îl reamintim domnului ministru că nu va depăşi cu greu câştigata notorietate de 0,2 % dacă va sta pe puntea navelor sale alături de vajnicii săi marinari de apă dulce.
"Nu au fost alocaţi prin Bugetul de stat, dar Ordonanţa nr.111/2007 dă posibilitatea ca înzestrarea să se facă în afara Bugetului, din credite atrase. Pentru că aici se află toată conducerea Armatei, vreau să ştiţi că vă cer să utilizaţi facilităţile din Ordonanţa nr.111/2007 şi să declanşaţi măcar unul din cele şapte programe strategice ale Armatei.", spunea anul acesta preşedintele Băsescu.
La audierea sa pentru investire dl. Stănişoară ne spunea că avem 6 programe de importanţă strategică.
Şi această abordare, cu un număr diferit prezentat aferent programelor strategice, dovedeşte confuzia existentă printre cei ce trebuie să decidă asupra viitorului înzestrării Armatei.
PERSONAL
În momentul de faţă Armata se confruntă cu o mare problemă de personal generată în primul rând de nivelul redus al soldelor militarilor şi de condiţiile precare de instruire şi pregătire.
Este pentru prima dată după 1989 când un ministru a decis reducerea veniturile militarilor, fapt ce a generat o intensă stare de nemulţumire.
Iată domnule ministru câteva exemple relatate pe larg de mass-media:
· În data de 14 mai 2009 la o unitate militară din garnizoana Buzău s-a consemnat faptul că aproape toţi militarii au refuzat să plece acasă, solicitând ca ministrul apărării împreună cu şeful Statului Major General să se implice pentru a nu le fi reduse soldele.
· La nivelul unui batalion din cadrul Diviziei 4 Infanterie "Gemina" militarii au protestat prin închiderea birourilor şi plecarea acasă înainte de terminarea programului.
· La o unitate militară de radio-comunicaţii din cadrul DGIA, din garnizoana Piteşti s-au făcut cunoscute proteste vehemente ale personalului.
· În garnizoana Focşani, unii militari s-au prezentat la serviciu, dar au refuzat să intre în cazarmă.
· În două unităţi ale Statului Major al Forţelor Aeriene, militarii au oprit, pentru scurt timp, toate staţiile de radiolocaţie.
Am aflat cu neplăcută surprindere, din mass-media, despre faptul că din cauza protestelor i-aţi ameninţat pe militari că dacă nu se potolesc vor fi daţi afară din armată. Doar atât puteţi? În loc să căutaţi soluţii dumneavoastră ameninţaţi pe cei chemaţi să ne apere. Credem că nu mai are rost să vă spunem răzbunarea arma cui este.
Mai mult, pe măsură ce efectivele Armatei s-au redus, la mai puţin de un sfert faţă de cele din 1989, numărul personalului chemat să se ocupe de gestionarea resursei umane din acest minister s-a mărit considerabil ajungând să fie de peste 10 ori mai mare faţă de nivelul din 1989, acesta îngreunând întreg procesul de management al carierei personalului militar.
Dar de să ne mai mirăm, atunci când în minister se regăsesc la nivelul cel mai înalt foşti parteneri de afaceri, aşa cum este cazul secretarului de stat Aurel Lascu co-acţionar şi partener de afaceri cu actualul ministru al apărării naţionale, ori când la Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare, structură abilitată de lege să coordoneze îndeplinirea obligaţiilor asumate şi care decurg din calitatea de membru NATO şi a Uniunii Europene, avem un secretar de stat, pe domnul Viorel Oancea, care îşi aprofundează cunoştinţele de limba engleză.
Credem că ministrul apărării naţionale greşeşte fundamental atunci când, în contextul procesului de transformare a Armatei României, transferă efortul reformei către unităţile militare în loc să restructureze din temelii toate structurile şi direcţiile centrale ale ministerului.
Ne putem întreba pe bună dreptate care este performanţa acestui ministru, ce arată o lipsă crasă de interes faţă de importantele probleme ale personalului Armatei, dovedită de extrem de puţinele vizite în unităţile militare dar mai ales de notorietatea sa de doar 0,2 %?
Halucinant este că, în timp ce tăiaţi veniturile militarilor, un studiu realizat de MApN arată că luaţi în calcul, domnule ministru, angajarea de ospătari, aproximativ 30 de persoane în fiecare unitate din ţară, plătiţi cu 2000 lei pe lună, asta în condiţiile în care un soldat câştigă doar 700 lei.
Şi dincolo de aceasta, în condiţiile în care mai nou, Ministerul Apărării Naţionale, renunţă la ideea externalizării serviciilor de hrănire, să înţelegem domnule ministru că doriţi să avem o Armată cu soldaţi ce îngrijesc de GAZ-uri şi aleargă prin unităţi cu gamelele şi marmitele? Pentru aceasta am depus atât de multe eforturi să devenim membri NATO?
Oare declaraţia potrivit căreia domnul Stănişoară afirma că în opinia sa „militarul român reprezintă spiritul naţional îmbrăcat în haină” militară şi că „demnitatea ofiţerului, demnitatea militarului este un lucru extrem de preţios”, mai poate sta în picioare în faţa militarilor români? Noi credem că nu.
Este pentru prima dată după 1989 când un ministru a decis reducerea veniturile militarilor, fapt ce a generat o intensă stare de nemulţumire.
Iată domnule ministru câteva exemple relatate pe larg de mass-media:
· În data de 14 mai 2009 la o unitate militară din garnizoana Buzău s-a consemnat faptul că aproape toţi militarii au refuzat să plece acasă, solicitând ca ministrul apărării împreună cu şeful Statului Major General să se implice pentru a nu le fi reduse soldele.
· La nivelul unui batalion din cadrul Diviziei 4 Infanterie "Gemina" militarii au protestat prin închiderea birourilor şi plecarea acasă înainte de terminarea programului.
· La o unitate militară de radio-comunicaţii din cadrul DGIA, din garnizoana Piteşti s-au făcut cunoscute proteste vehemente ale personalului.
· În garnizoana Focşani, unii militari s-au prezentat la serviciu, dar au refuzat să intre în cazarmă.
· În două unităţi ale Statului Major al Forţelor Aeriene, militarii au oprit, pentru scurt timp, toate staţiile de radiolocaţie.
Am aflat cu neplăcută surprindere, din mass-media, despre faptul că din cauza protestelor i-aţi ameninţat pe militari că dacă nu se potolesc vor fi daţi afară din armată. Doar atât puteţi? În loc să căutaţi soluţii dumneavoastră ameninţaţi pe cei chemaţi să ne apere. Credem că nu mai are rost să vă spunem răzbunarea arma cui este.
Mai mult, pe măsură ce efectivele Armatei s-au redus, la mai puţin de un sfert faţă de cele din 1989, numărul personalului chemat să se ocupe de gestionarea resursei umane din acest minister s-a mărit considerabil ajungând să fie de peste 10 ori mai mare faţă de nivelul din 1989, acesta îngreunând întreg procesul de management al carierei personalului militar.
Dar de să ne mai mirăm, atunci când în minister se regăsesc la nivelul cel mai înalt foşti parteneri de afaceri, aşa cum este cazul secretarului de stat Aurel Lascu co-acţionar şi partener de afaceri cu actualul ministru al apărării naţionale, ori când la Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare, structură abilitată de lege să coordoneze îndeplinirea obligaţiilor asumate şi care decurg din calitatea de membru NATO şi a Uniunii Europene, avem un secretar de stat, pe domnul Viorel Oancea, care îşi aprofundează cunoştinţele de limba engleză.
Credem că ministrul apărării naţionale greşeşte fundamental atunci când, în contextul procesului de transformare a Armatei României, transferă efortul reformei către unităţile militare în loc să restructureze din temelii toate structurile şi direcţiile centrale ale ministerului.
Ne putem întreba pe bună dreptate care este performanţa acestui ministru, ce arată o lipsă crasă de interes faţă de importantele probleme ale personalului Armatei, dovedită de extrem de puţinele vizite în unităţile militare dar mai ales de notorietatea sa de doar 0,2 %?
Halucinant este că, în timp ce tăiaţi veniturile militarilor, un studiu realizat de MApN arată că luaţi în calcul, domnule ministru, angajarea de ospătari, aproximativ 30 de persoane în fiecare unitate din ţară, plătiţi cu 2000 lei pe lună, asta în condiţiile în care un soldat câştigă doar 700 lei.
Şi dincolo de aceasta, în condiţiile în care mai nou, Ministerul Apărării Naţionale, renunţă la ideea externalizării serviciilor de hrănire, să înţelegem domnule ministru că doriţi să avem o Armată cu soldaţi ce îngrijesc de GAZ-uri şi aleargă prin unităţi cu gamelele şi marmitele? Pentru aceasta am depus atât de multe eforturi să devenim membri NATO?
Oare declaraţia potrivit căreia domnul Stănişoară afirma că în opinia sa „militarul român reprezintă spiritul naţional îmbrăcat în haină” militară şi că „demnitatea ofiţerului, demnitatea militarului este un lucru extrem de preţios”, mai poate sta în picioare în faţa militarilor români? Noi credem că nu.
PROPUNERI
Nu mai subminaţi capacitatea operaţională a Armatei Române!
Nu uitaţi domnilor guvernanţi că Armata poate fi evaluată pe două planuri, unul tehnic şi unul uman. Tehnica, oricât de performantă ar fi, îşi arată valoarea numai prin măiestria militarilor care o operează.
Grija noastră este motivarea personalului din Armată. După ce a fost restructurată şi transformată, Armata intră acum într-o criză profundă văzându-se lipsită de perspectivă.
Dacă veţi continua ca până acum, vom rămâne, noi, ca ţară, cu Armată doar pe hârtie. Solicităm prim-ministrului si ministrului finanţelor publice ca următoarea rectificare bugetară sa fie una pozitivă pentru Ministerul Apărării Naţionale, astfel încât măcar cheltuielile de personal să fie acoperite şi să nu mai avem reduceri de sporuri şi drepturi băneşti şi probleme de personal iar militarii să îşi primească integral toate sporurile şi alte drepturi băneşti restante. Importante sunt şi problemele sociale iar în cadrul acestora cele legate de sistemul de salarizare.
În contextul actualelor discuţii privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar, solicităm prim-ministrului si ministrului finanţelor publice să susţină promovarea unui capitol special în această lege care să cuprindă norme specifice pentru militari ca de altfel şi pentru toate cadrele sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Normele specifice trebuie să se reflecte în coeficienţii de ierarhizare ţinând cont de privaţiunile, restricţiile şi interdicţiile pe care le are această importantă categorie socială în cariera profesională.
Solicităm Ministerului Apărării Naţionale să susţină eliminarea limitei maxime de vârstă de 40 ani pentru soldaţi şi gradaţi voluntari şi menţinerea acestora în serviciul militar, prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu condiţia susţinerii şi promovării, anual, a testelor de aptitudini fizice şi militare.
Totodată solicităm MApN să depună toate eforturile necesare în sensul considerării vechimii în serviciu în calitate de soldat sau gradat voluntar ca vechime în serviciul militar, astfel încât această vechime să se ia în calcul la stabilirea pensiei.
Este deosebit de important ca acest izvor de resursă umană cu experienţă în domeniul militar să fie lăsat să nu sece datorită incompetenţei ori incapacităţii manageriale a celor cu rangul de conducere cel mai înalt din armată.
Solicităm factorilor de decizie din Guvern dar şi din MApN să îşi concentreze, cu adevărat, atenţia şi eforturile pentru asigurarea protecţiei militarilor şi a teritoriului naţional.
Solicităm demararea procedurilor pentru finanţarea măcar a unui program strategic destinat forţelor terestre, ţinând cont că România are angajamente asumate la NATO mai ales în ceea ce priveşte această categorie de forţe.
Considerăm că este mult mai important ca în acest moment atenţia MApN să se concentreze pe:
· Programul strategic „Transportor blindat pentru trupe”
· Programul strategic „Autoturisme de teren blindate şi neblindate”
Ţinând cont de constrângerile financiare credem că MApN ar trebui să se concentreze pe aceste programe, urmând ca cele privind achiziţionarea de corvete să se poată demara atunci când condiţiile financiare externe vor fi mai favorabile decât în prezent.
Solicităm Ministerului Apărării Naţionale, Guvernului României şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să ia în discuţie cât mai repede demararea programului de înzestrare a forţelor aeriene române cu aeronave multirol.
Este îngrijorător faptul că în jumătate de an nu s-a adoptat nici o măsură concretă în această privinţă pentru că în 2012 aeronavele Mig-21 Lancer îşi epuizează resursa de zbor.
Armata înseamnă onoare şi tocmai de aceea facem apel la un gest de onoare din partea dumneavoastră, domnule ministru, pentru a detensiona situaţia din Armată.
Nu uitaţi domnilor guvernanţi că Armata poate fi evaluată pe două planuri, unul tehnic şi unul uman. Tehnica, oricât de performantă ar fi, îşi arată valoarea numai prin măiestria militarilor care o operează.
Grija noastră este motivarea personalului din Armată. După ce a fost restructurată şi transformată, Armata intră acum într-o criză profundă văzându-se lipsită de perspectivă.
Dacă veţi continua ca până acum, vom rămâne, noi, ca ţară, cu Armată doar pe hârtie. Solicităm prim-ministrului si ministrului finanţelor publice ca următoarea rectificare bugetară sa fie una pozitivă pentru Ministerul Apărării Naţionale, astfel încât măcar cheltuielile de personal să fie acoperite şi să nu mai avem reduceri de sporuri şi drepturi băneşti şi probleme de personal iar militarii să îşi primească integral toate sporurile şi alte drepturi băneşti restante. Importante sunt şi problemele sociale iar în cadrul acestora cele legate de sistemul de salarizare.
În contextul actualelor discuţii privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar, solicităm prim-ministrului si ministrului finanţelor publice să susţină promovarea unui capitol special în această lege care să cuprindă norme specifice pentru militari ca de altfel şi pentru toate cadrele sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Normele specifice trebuie să se reflecte în coeficienţii de ierarhizare ţinând cont de privaţiunile, restricţiile şi interdicţiile pe care le are această importantă categorie socială în cariera profesională.
Solicităm Ministerului Apărării Naţionale să susţină eliminarea limitei maxime de vârstă de 40 ani pentru soldaţi şi gradaţi voluntari şi menţinerea acestora în serviciul militar, prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu condiţia susţinerii şi promovării, anual, a testelor de aptitudini fizice şi militare.
Totodată solicităm MApN să depună toate eforturile necesare în sensul considerării vechimii în serviciu în calitate de soldat sau gradat voluntar ca vechime în serviciul militar, astfel încât această vechime să se ia în calcul la stabilirea pensiei.
Este deosebit de important ca acest izvor de resursă umană cu experienţă în domeniul militar să fie lăsat să nu sece datorită incompetenţei ori incapacităţii manageriale a celor cu rangul de conducere cel mai înalt din armată.
Solicităm factorilor de decizie din Guvern dar şi din MApN să îşi concentreze, cu adevărat, atenţia şi eforturile pentru asigurarea protecţiei militarilor şi a teritoriului naţional.
Solicităm demararea procedurilor pentru finanţarea măcar a unui program strategic destinat forţelor terestre, ţinând cont că România are angajamente asumate la NATO mai ales în ceea ce priveşte această categorie de forţe.
Considerăm că este mult mai important ca în acest moment atenţia MApN să se concentreze pe:
· Programul strategic „Transportor blindat pentru trupe”
· Programul strategic „Autoturisme de teren blindate şi neblindate”
Ţinând cont de constrângerile financiare credem că MApN ar trebui să se concentreze pe aceste programe, urmând ca cele privind achiziţionarea de corvete să se poată demara atunci când condiţiile financiare externe vor fi mai favorabile decât în prezent.
Solicităm Ministerului Apărării Naţionale, Guvernului României şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să ia în discuţie cât mai repede demararea programului de înzestrare a forţelor aeriene române cu aeronave multirol.
Este îngrijorător faptul că în jumătate de an nu s-a adoptat nici o măsură concretă în această privinţă pentru că în 2012 aeronavele Mig-21 Lancer îşi epuizează resursa de zbor.
Armata înseamnă onoare şi tocmai de aceea facem apel la un gest de onoare din partea dumneavoastră, domnule ministru, pentru a detensiona situaţia din Armată.
Daţi-vă demisia!
Suntem siguri că plecarea dumneavoastră ar însănătoşi mediul din instituţie.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adaugati comentariul dvs.