VOM FI IARASI CE AM FOST SI MAI MULT DECAT ATAT!

VOM FI IARĂŞI CE AM FOST ŞI MAI MULT DECÂT ATÂT! PETRU RAREŞ

În Articolul 29 - Libertatea conştiinţei din Capitolul II, Titlul II din Constituţia României se spune:

(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
..............................................................................................................................

În Articolul 30 - Libertatea de exprimare din Capitolul II, Titlul II din Constituţia României garantează cetăţenilor României că:

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

ACESTE RÂNDURI AU LUAT NAŞTERE DEOARECE ÎN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI STĂ SCRIS:

TITLUL I
Principii generale

Statul român

ARTICOLUL 1

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

.............................................................................................................

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Suveranitatea

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Teritoriul

ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

................................................................................................................

Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Cetăţenia
ARTICOLUL 5
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

Dreptul la identitate
ARTICOLUL 6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
................................................................................................................

Simboluri naţionale
ARTICOLUL 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

Limba oficială
ARTICOLUL 13
În România, limba oficială este limba română.

Capitala
ARTICOLUL 14
Capitala României este municipiul Bucureşti.

Scriu acest articol de blog deoarece aceeaşi lege fundamentală a Statului Român în Articolul 31 - Dreptul la informaţie din Capitolul II, Titlul II, vă garantează:

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

................................................................................................................
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
.................................................................................................................

Redaţi-vă o parte importantă a mândriei de a fi român, cea legată de unul dintre simbolurile identitare esenţiale - tricolorul românesc. Atribut şi simbol al Patriei, tricolorul reprezintă neamul românesc, este expresia fiinţei noastre naţionale, simbolul sacru către care se îndreaptă aspiraţiile tuturor românilor adunaţi în jurul lui.
Azi, când tricolorul românesc e batjocorit în aşa-zisul Ţinut Secuiesc iar în Transnistria e considerat "simbol fascist", avem datoria să cinstim şi să arborăm fără reţineri, pretutindeni, acest simbol al românismului! Fie că mergem la evenimente sportive, concerte sau de sărbători naţionale, fie acasă, la servici sau când plecăm în străinătate, tricolorul românesc trebuie să ne fie nelipsit!
După 1 ianuarie 2007 vedem cum - dintr-un mimetism prost înţeles - din ce în ce mai mulţi români arborează drapelul UE. Ce se întâmplă însă cu drapelul naţional? Câţi români arborează tricolorul la maşina personală măcar de 1 Decembrie ? Să fie unii români atât de etno-masochişti încât să-şi piardă atât de uşor respectul pentru propriile simboluri?
La alte naţiuni, drapelul de stat ocupă un loc de cinste între valorile naţionale şi aproape că nu există producţie cinematografica "made în Hollywood" în care să nu apară drapelul SUA. Noi, ca români, avem datoria de onoare să cinstim drapelul naţional, cel puţin în egală măsură cu americanii, francezii, ungurii, etc. Toţi se mândresc cu drapelul lor, noi de ce n-am face-o?

Cumpăraţi-vă fiecare câte un drapel tricolor şi nu vă ascundeţi MÂNDRIA DE A FI ROMÂN!

MENŢIONEZ CĂ NU FAC PARTE DIN NICI O ORGANIZAŢIE DE NICIUN FEL NU SIMPATIZEZ CU NICI UN PARTID SAU CU GRUPĂRI NAŢIONALISTE. ATÂT DOAR CĂ ÎMI PLAC LUĂRILE DE ATITUDINE ALE ALTOR ROMÂNI ADEVĂRAŢI ŞI PRIN ACEST ARTICOL DORESC SĂ MĂ ALĂTUR LOR. ŞI VOI CEILALŢI, ROMÂNI DE PRETUTINDENI, LUAŢI ATITUDINE ŞI DEMONSTRAŢI CA SUNTEŢI CU ADEVARAT ROMÂNI!

Secui şi maghiari, nu uitaţi: AŞA-ZISUL "ŢINUT SECUIESC" ESTE PAMÂNT ROMÂNESC!

În replică la acţiunile antiromâneşti ale CNS si UDMR care îndeamnă făţis la dezmembrarea teritorială a României, contribuiţi la apărarea românilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Toţi cei care doresc să fie alături de aceşti români ajunşi străini în propria ţară îi pot sprijini semnând petiţiile online de la urmatoarele adrese web:

MUREŞ, HARGHITA şi COVASNA SUNT PĂMÂNT ROMÂNESC! RESPECTAŢI CONSTITUŢIA ROMÂNIEI!

NU PENTRU OFICIALIZAREA limbii maghiare ÎN SECUIME!

Există pe site-ul http://www.petitieonline.ro/ o petiţie în limba maghiară pentru suplimentarea de clase cu predare în limba maghiară la un liceu de artă din Târgu Mureş. 5000 de maghiari au semnat in 10 zile pe acest site. Ei sunt foarte uniţi şi tin foarte mult la identitatea lor naţională.

NOI DE CE NU AM FI LA FEL?

Proiectul de regionalizare a României propus de UDMR este "primul pericol în dezmembrarea ţării".

Kelemen Hunor: România este stat naţional doar pe hârtie
El a spus că este nevoie de o reformare fundamentală a instituţiilor statului, ceea ce presupune o revizuire a Constituţiei. Legea fundamentală este depăşită de realitate, a continuat Hunor, adăugând că se referă inclusiv la art.1 care consfinţeşte statutul de stat naţional. "România este stat naţional doar pe hârtie", a declarat candidatul UDMR, adăugând că 10% din populaţie este minoritară.
"Trebuie să ne gândim cum reformăm instituţiile astfel încât România să nu rămână la periferia UE, o ţară săracă", a mai afirmat preşedintele executiv al UDMR. Statul hipercentralizat trebuie să dispară, a adăugat el, iar provinciile trebuie să joace un rol important în dezvoltarea României, astfel încât se impune desenarea regiunilor de dezvoltare.


Azi este ziua maghiarilor de pretutindeni, prilej folosit în fiecare an de radicalii maghiari pentru a-şi manifesta iredentismul şovin prin militarea pentru autonomia teritorială a aşa-zisului “ţinut secuiesc”, în contradicţie cu legile Statului Român. Sunt organizate ample manifestări contra integrităţii statului român, unde "detaşamente" de husari vor mărşălui sub flamurile drapelelor din timpul imperiului austro-ungar, cerînd "dispariţia" Tratatului de la Trianon şi formarea noului stat ungar în centrul României. Pentru aceste manifestări antiromâneşti parlamentarii de la conducerea României au aprobat sume mari de la buget, prin consiliile judeţene, municipale şi orăşeneşti. Am devenit o ţară în care duşmanii îşi trasează şi graniţele.

Ce fac autorităţile române pentru a interzice manifestările de acest gen? NIMIC!

Autorul proiectului de regionalizare a României: Maghiarii nu au zis “vrem și noi o feudă”

Recent, a fost aprobat, tacit, de către Senat, un proiect de lege iniţiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a României, deşi Guvernul se pronunţase în toamna lui 2009, susţinând că această iniţiativă este inoportună.

DE CE DOMNILOR GUVERNANŢI?

Proiectul legislativ are în vedere reorganizarea regiunilor de dezvoltare din România, mărind numărul acestora de la 8 la 16, grupate la rândul lor în 5 macroregiuni, după cum urmează: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV), Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).


Văzut ca un proiect de regionalizare a României în favoarea maghiarilor, proiectul a fost criticat de Opoziţie. Autorul acestui proiect, Csutak Istvan, expert al UDMR în politici de dezvoltare, spune, pentru realitatea.net că nu este vorba decât de o reîmpărţire mai eficientă şi că nu este vorba de o regionalizare pe criterii politice, iar noile regiuni, mai mici, nu vor avea atribuţiuni administrative. În proiect este propusă împărţirea României în nişte regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite “situaţia geografică, socio-economică, istorică, culturală sau de mediu”. Autorul proiectului spune că “îmi vine greu să cred că judeţe ca Vrancea şi Buzău raportate la Constanţa şi Tulcea formează realmente o arie omogenă. Sincer să fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici între Bihor şi Maramureş”.

Marko Bela: Copiii români trebuie să înveţe ungureşte

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat la Târgu Mureş, la lansarea candidaţilor Uniunii în campania electorală, ca, dacă copiii maghiari trebuie să înveţe româneşte, atunci şi cei români din zonele locuite de maghiari vor trebui să înveţe ungureşte.
“Vorbim de reciprocitate doar atunci când este vorba despre noi, ungurii. Dar, dacă vorbim despre egalitate, atunci trebuie să existe reciprocitate. Copiii maghiari trebuie să înveţe româneşte şi asta este bine. Dar şi copiii români trebuie să înveţe ungureşte în zonele unde trăiesc maghiari”, a declarat Marko Bela. Liderul Uniunii şi-a radicalizat discursul după ce, în urmă cu o săptămână declara, tot la Târgu Mureş, că limba maghiară trebuie să devină limba oficială regională.


D-le Marko Bela, cred că dumneavoastră încă nu vă este clar că locuiţi în ROMÂNIA şi nu într-un stat fără Constituţie. În România, limba oficială este încă limba română şi nu poate exista o a doua limba oficială. Dacă nu vă convine acest lucru, libera circulaţie în afara graniţelor României este încă în vigoare în caz că aţi uitat acest lucru!

Marko Bela a mai spus ca este absolul necesar ca maghiarii să fie reprezentaţi în Parlament, deoarece trebuie să se lupte pentru drepturile pe care le-au obţinut şi să câştige altele noi. “Trebuie să avem o reprezentare puternică în Parlament şi impact asupra guvernării. Nu vrem să păţim ca ungurii din alte ţări (Slovacia, Voievodina şi Ucraina subcarpatică, n.r.) care riscă să piardă ceea ce au caştigat. Noi vrem un viitor onest pentru ungurii de aici de pe acest pamânt”, a mai spus liderul unional.

OARE AL CUI ESTE ACEST PĂMÂNT D-LE MARKO?

Candidaţii în colegiile uninominale din Mureş, senatorul Gyorgy Frunda şi ministrul Laszlo Borbely, au vorbit despre importanţa unităţii maghiarilor. UDMR are în judeţul Mureş 12 candidaţi pentru toate colegiile uninominale, 4 pentru Senat şi 8 la Camera Deputaţilor.
În ultima vreme discursul liderilor UDMR s-a radicalizat în privinţa cererilor de autonomie teritorială şi culturală. Senatorul Frunda a solicitat ca în localităţile cu minoritate maghiară să se introducă limba oficială maghiară. De asemenea, în instituţiile statului din HarCov liderii locali maghiari afişează în birouri şi pe clădiri steagul Ţinutului Secuiesc. Din păcate, autorităţile statului şi serviciile secrete româneşti sunt prea ocupate cu campania electorală şi cu jefuirea bugetului de stat decât cu aplicarea ad literam a Constituţiei României.

Etnicii maghiari ar trebui să înveţe limba Constituţiei şi a legilor României, în loc să afirme că ar trebui ca, în Ardeal, copiii români să înveţe limba maghiară, în special dumneavoastră, d-le Marko Bela! Cetăţenii cărei ţări sunteţi d-le Bela? Ai Bantustanului?

Bucureştii tac mâlc în faţa tupeului lui Solyom Laszlo
D-le Solyom Laszlo ţineţi minte când mai veniţi în România: nu sunteti un grof pe moşie !
V-au făcut bine slovacii când v-au interzis accesul în ţara lor! Nu faceţi altceva decât să provocaţi!
Slovacia exclude orice formă de autonomie a comunităţii maghiare:
Ministrul slovac de Externe, Jan Kubis, a declarat că autorităţile din ţara sa nu vor permite populaţiei de etnie maghiară să obţină vreo formă de autonomie, relatează postul de Radio B92 în pagina electronică.
“Serbia recunoaşte drepturile colective ale minorităţilor, Slovacia nu o face şi nu intenţionăm să recunoaştem nici o formă de autonomie (…) a vreunei minorităţi etnice”, a declarat Kubis pentru cotidianul Dnevnik.
El a menţionat că Slovacia respectă drepturile individuale ale cetăţenilor ei, indiferent de etnia acestora, şi a subliniat că acest stat membru UE nu va acorda drepturi colective nici unei comunităţi, inclusiv celei maghiare.
Kubis a criticat solicitările liderilor minorităţii maghiare din Voivodina care susţin ca obţinerea autonomiei să devină principala politică a Ungariei în UE, subliniind că “acest lucru nu se va întâmpla în Slovacia”.
“Nu comentez politica Budapestei în privinţa minorităţilor maghiare din alte ţări, dar ştiu ce măsuri luăm în Slovacia, întrucât poziţia minorităţii maghiare din Slovacia este responsabilitatea noastră”, a adăugat ministrul.
“Nu vom permite negocieri în acest sens nici la nivel bilateral nici la nivelul UE”, a explicat Kubis.

DUMNEAVOASTRĂ DOMNILOR PARLAMENTARI ROMÂNI CE FACEŢI CU SITUAŢIA NOASTRĂ DIN ROMÂNIA?

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990

Regizorul documentarului în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, recunoaşte că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor. Peter Swain dezvăluie că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acelaşi producător a furnizat imagini şi indicaţii.
În urmă cu 20 de ani, imaginile prezentând un bărbat căzut pe trotuar, lovit cu bestialitate de trecători, făceau înconjurul lumii, înnegrind imaginea României cu mult înaintea Mineriadelor.

Târgu-Mureş: „Remember" martie 1990

Punct central, cu valoare de simbol al confruntărilor de stradă din Târgu-Mureş, persoana respectivă a fost mai întâi o victimă anonimă, un simplu „cineva", primindu-şi numele abia la câteva săptămâni de la brutalităţile îngrozitoare surprinse de camera de filmat. Presa din ţară l-a prezentat ca fiind „românul Mihai Cofariu", ţăran din localitatea Ibăneşti, judeţul Mureş.
Pe numele său real Mihai Cofar, bărbatul s-a transformat peste noapte, printr-un soi de fotosinteză ciudată ce folosea ca sursă de creştere lumina reflectoarelor, în simbolul perfect al tensiunilor interetnice de la Mureş.
Presa locală şi centrală din România l-au revendicat şi transformat în erou, călcat în picioare de cotropitorii moderni. Şi mai obscenă a fost însă mutaţia sa mediatică realizată în presa internaţională, unde, în chip cu totul eronat, a fost prezentat drept un maghiar bătut de români.
Producţia ce a stabilit acest curs a fost un documentar, finanţat de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg, realizat de „Channel 4" din Anglia şi prealuat de toate agenţiile mari de presă din Europa, dar şi de alte posturi de televiziune celebre, precum cea germană ZDF. Concluzia, bazată pe o combinaţie de dezinformare, lipsă de interes şi proastă analiză a indiciilor, nu a fost infirmată sau rectificată nici măcar după aflarea adevărului.

„Contacte politice locale maghiare"

Peter Swain, britanicul care a regizat documentarul respectiv, intitulat „Şi zidurile s-au prăbuşit: vecini răi" (And The Walls Came Tumbling Down: Bad Neighbours) se află în prezent în India.
Nu-şi mai aduce aminte de documentarul din 1990. „Am făcut atât de multe de atunci...", spune Swain, surprins să afle ce valoare enormă a avut producţia sa în contextul prezentării confruntărilor de stradă din martie 1990.
Potrivit lui Peter Swain, documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta. Echipa de filmare a ajuns în România după confruntările de stradă din 19-20 martie 1990, însă britanicul nu poate preciza o dată exactă a sosirii. Interviurile de la faţa locului au fost completate cu imagini ale brutalităţilor din stradă, cumpărate sau primite de la „cei alături de care lucram".
În timpul sejurului din România, echipa de filmare a dialogat numai cu maghiari din zona Ardealului. Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni", iar legătura cu Ardealul a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare".
Mai mult, Peter Swain recunoaşte: falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu le-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale. Iar informaţia nu a fost niciodată verificată.

„Filmul fusese planificat cu săptămâni înainte"

Reporter: Cum a apărut proiectul realizării unui documentar despre tensiunile interetnice din Târgu-Mureş?
Peter Swain: A fost unul dintre cele şase filme, cred, dintr-o serie intitulată „Iar zidurile s-au prăbuşit" (And the Walls Came Tumbling Down), comandată de la Londra de către Channel 4. Îmi amintesc că alte producţii apărute sub această denumire generică fuseseră deja realizate în Polonia, Cehoslovacia etc. Am fost angajat să regizez un documentar ce-şi propunea să arunce o privire asupra României după Revoluţia din decembrie 1989. Producătorul filmului era maghiar, astfel încât era normal pentru el să fie direct interesat de situaţia Transilvaniei, mai ales ca o zonă românească în care se aflau foarte mulţi maghiari.


Dar ştiaţi ceea ce s-a întâmplat în Târgu-Mureş sau aţi fost luaţi pe nepregătite de evenimente la faţa locului?
Nu, nu, ştiam perfect ce s-a întâmplat în Mureş, dar şi în Cluj, toate confruntările de stradă. Aveam temele făcute, cum se spune. Am mers direct în acele zone pentru că ne-am dat seama că era locul perfect pentru a începe povestea.

Vă mai aduceţi aminte data exactă a sosirii în Târgu-Mureş?
Nu, îmi pare rău, nu-mi mai aduc aminte.


Aţi beneficiat de un traducător român în timpul acelor zile?
Nu, şi asta dintr-un motiv foarte simplu. Am amintit deja că producătorul nostru era vorbitor de limba maghiară, astfel încât el a făcut toate aranjamentele necesare. În plus, din câte reuşesc să-mi mai amintesc, cât timp am stat în Transilvania am intrat în contact numai cu persoane vorbitoare de limba maghiară.

Ştiţi care au fost posturile de televiziune care au difuzat reportajul realizat de echipa dumneavoastră?
Ştiu doar că postul Channel 4 s-a ocupat de vânzarea producţiei şi în străinătate. Unde a ajuns, asta nu am de unde să ştiu. Dacă îmi permiteţi să fiu extrem de onest, cei de la Londra îmi trimiteau câte un cec o dată la câteva luni. De aici încolo nu mă mai interesa.


Aţi fost vreo secundă în pericol în acele zile?
(Râde) Mmm, nu în sensul în care aş fi fost direct conştient de un astfel de pericol. Cu alte cuvinte, am avut contacte politice maghiare bune în zonă, iar filmul fusese planificat, după cum vă spusesem, cu câteva săptămâni înainte.


De ce aţi spus totuşi „conştient"? Simţiţi acum că a fost totuşi vorba despre un fel de pericol, chiar dacă nu unul explicit?
Vreau să spun că lumea ştia unde stăm, ştia ce facem, şi nu cred că ar fi tocmai prostesc să presupun că simpla noastră prezenţă acolo, prin care încercam să sărbătorim în imagini o anumită victorie, ar fi putut crea o stare de spirit mai aparte printre demonstranţi.


Aveţi idee cum a ajuns documentarul dumneavoastră să fie preluat şi difuzat de Televiziunea Naţională din România?
Nu ştiu care au fost termenii înţelegerii, nu am participat la definirea acestora. Însă vă pot spune că nu ar fi deloc ceva neobişnuit, astfel de înţelegeri între casa de producţie pentru care lucram şi instituţii media naţionale mai existaseră, mai cu seamă că reprezentam o instituţie precum Channel 4.

"În Transilvania am intrat în contact numai cu persoane de etnie maghiară."


Mihai Cofariu
Este originar din comuna Ibăneşti, situată în apropierea oraşului Reghin, judeţul Mureş. A sosit în Târgu-Mureş, în 20 martie 1990, alături de un grup mai mare de ţărani, fiind anunţaţi, potrivit propriei mărturii, că „ungurii le omoară copiii".
După violenţele la care a fost supus, surprinse de camerele de luat vederi, a fost internat la Târgu-Mureş şi ulterior la Bucureşti cu diagnosticul de plagă penetrantă lobo-abdominală, traumatism cranio-facial grav şi şoc traumatic. A fost operat în Germania, însă a rămas cu sechele fizice permanente. Are 62 de ani.

„Ideea maghiarului căzut ne-a fost transmisă"
Reporter: Vă mai aduceţi aminte de una dintre imaginile documentarului în care era prezentat un bărbat căzut şi lovit repetat de către demonstranţi?

Peter Swain: Nu-mi amintesc imaginea. Imaginile conflictului nu au fost filmate de noi. O parte dintre secvenţe au fost aduse sau cumpărate din alte surse. Nu-mi amintesc să fi filmat eu asta. Dar (pauză)..., cred că îmi aduc aminte totuşi ceva. Cred că imaginile respective au fost filmate de o parte dintre oamenii alături de care lucram şi ne-au fost furnizate ulterior.

Cum vă explicaţi că persoana respectivă a fost prezentată drept un maghiar lovit de către români, iar mai târziu s-a demonstrat că numele său era Mihai Cofariu, iar agresiunea fusese exact invers?
Nu pot răspunde. Nu mai ştiu. Cred că impresia asta ne-a fost dată de către cei care au filmat imaginile respective. Au trecut prea mulţi ani de atunci ca să-mi pot aminti exact ce s-a întâmplat, dar cred că ideea potrivit căreia cel căzut ar fi fost maghiar ne-a fost transmisă de cei care filmaseră imaginile.

Cum aţi descrie, la 20 de ani distanţă, atmosfera pe care aţi găsit-o la momentul venirii în România?
Repet, eu fusesem angajat doar ca să regizez documentarul respectiv, să-l fac să arate „mai artistic", dacă pot spune aşa. Deci impresiile mele de atunci sunt unele mai degrabă vizuale. Era de parcă istoria stătuse în loc, timp de vreo 50-60 de ani. Arhitectura unor oraşe precum Cluj sau Târgu-Mureş părea desprinsă din anii 1920-1930. Clădirile noi, cele comuniste, erau incredibil de urâte. Am văzut foarte puţine maşini, însă foarte multe lucruri pe care, în mod normal, le vezi la ţară, gen căruţe trase de cai. Parcă toată lumea gravita, într-un mod sau altul, în jurul alcoolului. Impresia mea era că privesc Anglia în epoca victoriană.

Care au fost impresiile cu care aţi rămas în calitate de jurnalist în timpul documentării din România?
Impresia mea a fost că maghiarii din România erau parte într-o luptă proprie de independenţă, iar o parte dintre români nu reuşeau încă să înţeleagă schimbările. Şi asta cred că se datora birocraţiei şi unei lipse de deschideri către nou. În timpul filmărilor din Ardeal am descoperit nişte lucruri extrem de interesante, care m-au surprins. În toate casele de unguri în care am intrat, şi era vorba de oameni simpli, în niciun caz reprezentanţi ai clasei de mijloc, am descoperit biblioteci, de câte 30-40 de cărţi. Erau aşa numitele „opere clasice" ale literaturii universale, în limba engleză. M-au impresionat.

Să înţeleg că maghiarii v-au lăsat o impresie bună?
Da, aş spune că da.

Iar partea română?
Ei bine, aici e o altă problemă. Producătorul a insistat să filmăm numai în Ardeal, deci în alte părţi ale României nu am ajuns. Iar din perioada petrecută în Ardeal nu-mi amintesc absolut nimic despre vreun român căruia să-i fi luat interviu.

Cum vă explicaţi că, la 20 de ani de la acele evenimente, singurele imagini compacte din martie 1990 continuă să fie cele difuzate de echipa dumneavoastră?
Cred că e simplu. La începutul anilor '90 a existat o explozie de interes din partea televiziunilor din vestul Europei pentru situaţia din România. Acolo era „Ştirea", cea mai bună ştire. Nu ştiu ce s-a întâmplat la voi cu presa în acele momente, de ce având aşa subiecte nu a făcut mai mult.

V-aţi mai întoarce astăzi în România?
Mi-aş dori, dar nimic „nou" nu s-a mai întâmplat de atunci.

"Imaginile conflictului au fost aduse sau cumpărate din alte surse."
Peter Swain
regizor


“Încercările repetate de revizuire a articolului 1 din Constituţia României potrivit căruia -România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, ar trebui să înceteze. Masacrarea românilor de catre bandele horthyste maghiare, din localităţile Trăsnea şi Ip din judeţul Sălaj, sunt mult prea aproape în istorie pentru a ne permite să trecem cu ignoranţă peste aceste tendinţe revizoniste ale unei părţi din conducerea formaţiunilor politice maghiare din România.”
Deputatul Daniel Buda

AŞADAR ROMÂNI, DACĂ NU VĂ ESTE INDIFERENT ŞI VĂ DOARE CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ LA NOI ÎN ŢARĂ, LUAŢI ATITUDINE!